Raionul Căușeni

Raionul Căușeni se află în partea de sud-est a Republicii Moldova, la circa 87 km de capitala Chișinău, și face parte din Regiunea de Dezvoltare Sud. Reședința sa este orașul Căușeni. Raionul se învecinează la nord cu Anenii Noi, la nord-vest cu Ialoveni, la vest cu Cimișlia, la sud-est cu Ștefan Vodă, la sud cu Ucraina, iar la est mărginește regiunea transnistreană.

Geografie

Relieful este de câmpie deluroasă, în zona de sud a țării, cu un climat mai cald și mai secetos. Suprafața raionului este de aproximativ 1.311 km², iar populația, conform datelor din 2024, era de circa 57.261 de locuitori, cu o densitate de aproximativ 44 de locuitori pe km². Componența etnică este majoritar moldovenească/românească, cu minorități de ruși, ucraineni, bulgari și găgăuzi, reflectând caracterul multietnic al sudului Moldovei.

Economie

Economia raionului este preponderent agricolă. Se cultivă cereale, floarea-soarelui, viță-de-vie, legume și pomi fructiferi, iar viticultura are o tradiție îndelungată. Industria alimentară și prelucrarea produselor agricole completează economia locală, alături de comerț și servicii. Solurile fertile și clima caldă fac din raion o zonă productivă a sudului țării.

De văzut

Obiectivul cel mai prețios al raionului este Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Căușeni, monument medieval cu picturi murale interioare datate în secolul al XVIII-lea (1763), una dintre cele mai vechi și mai valoroase biserici păstrate din Moldova, săpată parțial în pământ pentru a nu depăși clădirile din epoca otomană. În satul Zaim se află casa-muzeu a poetului Alexei Mateevici, autorul poeziei „Limba noastră”, devenită imnul Republicii Moldova, iar la Hagimus funcționează o mănăstire.

Istoric

Căușeniul este o așezare veche, atestată documentar încă din perioada medievală, care a fost o vreme reședință a hanilor tătari din Bugeac, fapt ce explică vechimea și particularitatea bisericii sale. Teritoriul a aparținut, de-a lungul timpului, Țării Moldovei, apoi guberniei Basarabia, iar în perioada interbelică României, fiind integrat după 1944 în RSS Moldovenească. Prin patrimoniul său istoric și religios, prin legătura cu marele poet basarabean și prin vocația agricolă, raionul Căușeni îmbină tradiția culturală cu economia rurală a sudului țării.